Vânătarea sau Vânătările Ponorului, constituie un imens ponor care captează 3 pâraie care în timp au format Peştera Huda lui Papară.
Pentru a vizita zona cel mai uşor se ajunge de la Sălciua, pe drumul spre Peştera Huda lui Papară . De aici, începem un urcuş susţinut pe cărarea marcată cu cruce albastră, care ne scoate în 40 minute pe culmea dealului.

De aici avem privelişti deosebite spre nord: Muntele Mare, Scăriţa-Belioara, Cheile Pociovaliştei, Depresiunea Sălciua şi Podişul Podirei precum şi Schitul Sub Piatră.

Ajungem la un panou indicator cu descrierea rezervaţiei. Descrierea detaliată a rezervaţiei naturale o găsiţi în partea de jos a acestei pagini.

Numele de Vânătare provine de la peretele calcaros de culoare vânătă care este situat în vale, în ponor.
Pentru a vizita ponorul începem coborârea spre peretele care se vede în groapă, pe lângă nişte case acoperite cu paie, folosite de păstori pe timpul verii.

Aici apele celor 3 pâraie dispar în subteran, ieşind la suprafaţă în Huda lui Papară.

Pârâul Valea Poienii ajunge pe fundul ponorului printro cascadă de peste 25 metri, care pe timpul iernii formează şi pereţi de gheaţă în apropiere.

Cascada este deosebit de spectaculoasă la debite mari, după ploi torenţiale sau topirea zăpezii.

Pârâul Ponor aduce o contribuţie majoră la debitul subteran al pârâului. Traseul turistic cruce albastră continuă spre Valea Poienii (1 km), Brădeşti (6 km, acces auto din Aiud) şi apoi spre Cheile Râmeţului (4-5 ore).

Rezervaţia Naturală Vânătările Ponorului

Categoria şi importanţa rezervaţiei: complexã; reprezintã un mare aven si o cascada cu un peisaj pitoresc determinat de prezenta peretilor calcarosi pe suprafata cãrora apele de precipitatii au format o serie de fâsii de culoare vineţie care contrasteazã cu albul-cenusiu al calcarelor.

Situaţia administrativă: comuna Ponor, satul Vale în Jos si comuna Sãlciua, satul Dumesti.

Forma de proprietate şi modul de folosinţă a terenului: domeniu particular si de stat (Ocolul Silvic); fâneatã si pãdure.

Poziţia geografică: Marele aven Vânãtarea si pestera Dâlbina care se deschide la extremitatea ei nordicã sunt situate la marginea sud-vesticã a culmii calcaroase Bedeleu din Muntii Trascãului, la confluenta Vãii Ponorului cu Valea Poienii. Altitudine maximã: 680 m; altitudine minimã: 600 m.

Suprafaţa şi limitele: 1,5 ha. În partea de nord, est si sud rezervatia este delimitatã de peretii abrupti ai avenului care se continuã spre vest cu versantii moderat înclinati, unde se aflã si confluenta Vãii Ponorului cu Valea Seacã. Zona stiintificã si zona strict protejatã o formeazã întregul aven, zona tampon o constituie pãdurile înconjurãtoare, care au statut de pãduri de protectie.

Anul înfiinţării şi documentul de constituire: 1969, Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

Structura şi evoluţia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia este formatã din calcare masive de vârstã jurasic superioarã. La vest si est se întâlnesc conglomerate, gresii, marne si marnocalcare cretacice (straturi de Brãdesti), în vest interpunându-se o fâsie de bazalte mezozoice.

Relieful este constituit dintr-un aven extrem de mare în care s-au produs o serie de prãbusiri ce au dus la formarea de pereti calcarosi si de versanti abrupti. Avenul are o adâncime de 80 m si se dezvoltã la contactul calcarelor jurasice cu conglomeratele cretacice si are formã de pâlnie. Spre fundul avenului converg trei pâraie, care dupã ce se unesc aici intrã în pestera Dâldina, ca apoi sã strãbatã pestera Huda lui Paparã. La intrarea în aven pâraiele si-au format mici sectoare de cheie al cãror profil longitudinal prezintã rupturi mari de pantã. În cadrul acestui mare aven se înscrie un aliniament de avenuri format din încã douã generatii. De jur împrejurul avenului Vânãtarea predominã culmile rotunjite si versantii moderat înclinati care culmineazã în partea de nord în Muntele Bulz (907 m), în partea de sud-vest în Vf. Tomnaticului (896 m), în partea de sud în cota 877 m, iar în est în Vf. Secului (1282 m).

Clima este rãcoroasã si umedã în cea mai mare parte a anului. Temperatura medie anualã oscileazã între +4...+6⁰C, temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsã între -4...-5⁰C, iar cea a lunii iulie între +14...+16⁰C. Precipitatiile atmosferice sunt abundente, cantitatea medie anualã fiind cuprinsã între 800-1000 mm. Durata stratului de zãpadã este de 90-100 zile, iar grosimea medie totalizeazã 60-70 cm. Ca urmare a situãrii rezervatiei într-o dolinã uriasã, ea beneficiazã de un topoclimat de adãpost la care se adaugã si influenta substratului calcaros.

Hidrografia. Apele sunt reprezentate prin cele trei pâraie: Valea Seacã, Valea Ponorului si Valea Poienii, care converg în marele aven si dispar în pestera Dâlbina si reapar în pestera Huda lui Paparã. În anii ploiosi, pe fundul avenului Vânãtarea ia nastere un lac al cãrui nivel este dependent de debitul râurilor.

Solurile. Pe calcare apar rendzinele, dar predominã roca la zi sub formã de versanti puternic înclinati si de blocuri si grohotisuri. Peretii calcarosi sunt lipsiti de sol, iar pe unele brâne s-au dezvoltat soluri humico-calcice. Pe rocile necarbonatice apar soluri brune acide si brune podzolite, pe alocuri litosoluri.

Vegetaţia. Rezervatia se aflã în etajul fagului, pe cuprinsul cãruia omul a creat întinse suprafete cu pãsuni si fânete. Pe calcare se întâlnesc o serie de pajisti naturale în compozitia cãrora se întâlnesc diferite raritãti floristice si chiar specii relicte. Vegetatia lemnoasã este constituitã din pãduri de fag, pe alocuri cu carpen, pâlcuri cu tufãrisuri (pãducel, porumbar, drãcilã). Pajistile secundare sunt constituite din Festuca rubra cu Agrostis tenuis sau din Brachzopodium pinnatum. Pe culmile calcaroase si pe versantii domoli acoperiti cu sol bogat în humus predominã asociatia de Festuca rupicola, iar pe versantii înclinati cu pante abrupte se dezvoltã Carex humilis. Apar si asociatii de stâncãrii, de Sesleria rigida, S. Heufleriana, precum si o serie de plante rare ca Aquilegia nigricans ssp. Subscaposa, Centaurea reichenbachoides, Juniperus sabina si Juncus conglomeratus.

Modul de ocrotire: Rezervatia este marcatã cu borne şi panouri informative.