 |
Rezervaţia naturală Piatra Cetii
Categoria si importanţa rezervaţiei: peisagistică (complexă), constituită dintr-un relief pitoresc, în cea mai mare parte reprezentat de creste, abrupturi, tancuri si stâncării (partea sudică), partial de versanti repezi acoperiţi cu vegetaţie forestieră.
Se remarcă printr-o mare diversitate floristică, adăpostind o serie de endemisme şi plante aflate pe lista roşie a plantelor superioare din România ca specii care necesită ocrotire
|
|
 |
Rezervaţia naturală Cheile Tecşeştilor
Categoria si importanţa rezervaţiei: complexă, peisagistică cu relief specific format pe calcare, dar în mare măsură acoperit de vegetaţie. Este situată în imediata apropiere şi la nord de Piatra Cetii. De aceea flora şi vegetaţia de aici seamănă mult cu cea din prima rezervaţie, dar din cauza perimetrului mai restrâns şi a geomorfologiei mai simple multe specii şi asociaţii vegetale lipsesc.
|
|
 |
Poienile cu narcise de la Tecşeşti
Categoria şi importanţa rezervaţiei: botanică, conservă o specie ocrotită de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici lăşcuţă. Este un perimetru care se află în grădina unui localnic din Tecşeşti precum şi în împrejurimile acesteia.
|
|
|
Avenul din Piatra Cetii
Avenul din Piatra Cetii este situat la o altitudine de 1200m, în apropierea Vârfului Piatra Cetii.
|
|
According to Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M. (2005) The Habitats from Romania, Editura Tehnica Silvica Bucuresti in Piatra Cetii Natural reservation there are the following types of habitats:
|
|
Habitate Cheile Tecsestilor (EN) |
|
|
|
|
Grasslands
1. South-Eastern Carpathian Grasslands with Helictotrichon decorum
Regional endemic habitat of a high conservative value. The most widespread rocky open habitat from Piatra Cetii and Cheile Tecsestilor
Romania - R3402
|
|
Grasslands
1. South-Eastern Carpathian Grasslands with Agrostis capillaries and Festuca rubra Emerald –37.2 Eutrophic humide grasslands Eunis – E1.721 Nemoral Agrostis-Festuca grasslands
Romania - R3803 Natura 2000 - 6510 Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, sanguisorba officinalis) Palearctic 1999 – 38.2323 Eastern Carpathian yellow catgrass meadows |
|
Rezervaţia naturală Cheile Râmeţului (Râmeţului)
Cheile Rametului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului. Datorită elementelor pe care le găzduieşte, Cheile Râmeţului au fost declarate rezervaţie naturală complexă. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.
|
|
The differentiation of the habitats from Piatra Cetii and Cheile Tecsestilor Natural Reserves. The species that inhabit a certain region are not disposed randomly in space but according to the existing environmental gradients induced by the abiotic and biotic factors.
|
|
Aspecte generale cu privire la vegetatia partii centrale a Muntilor Trascau. Regiunea cuprinde şase ecosisteme reprezentative: pădurile de foioase, stâncăriile calcaroase, fâneţele montane secundare, turbăriile, marginile de pâraie şi grupãrile ruderale.Dintre acestea, importanţa cea mai mare o au primele trei: pădurile pentru rolul ecologic şi economic, stâncăriile de calcar pentru speciile de plante deosebite, iar fâneţele şi pajiştile pentru importanţa lor economică şi peisagistică.
|
|
|
Fiind printre cele mai cunoscute chei din ţară alături de Cheile Bicazului, Cheile Turzii reprezintă cel mai important obiectiv natural al judeţului Cluj. Din păcate, datorită proastei adminstrări de către Consiliului Judeţean Cluj, care doreşte asfaltarea cheilor si perceperea taxei de respirat, biodiversitatea din această arie naturală riscă să aibă de suferit pe termen lung.
|
|
"Detunatele" reprezintă numele celor 2 rezervaţii: Detunata Goală şi Detunata Flocoasă (Împădurită), aflate una în vecinătatea alteia. Intrarea pe traseu se face din centrul satului Bucium-Saşa, din apropierea cimititului.
|
|
Cheile Geogelului sunt situate la ieşirea din satul Geogel, fiind formate de pârâul cu acelaşi nume. Deşi nu au o lungime mare, ele sunt spectaculoase datorită porţiunilor înguste ale cheilor, pe alocuri pereţii apropiindu-se la 2-3 metri. Dacă vreţi să vizitaţi cheile din amonte, din satul Geogel, va trebui să mergeţi pe drumul judeţean de la Râmeţ- Brădeşti - Ponor şi apoi să coborâţi până ajungeţi în valea Geogelului. De aici o luaţi la dreapta şi peste 5 km drumul se termină în satul După Deal.
|
|
Cheile Găldiţei şi Turcului formează un complex de chei în bazinul superior al Găldiţei. Şoseaua care vine de la Întregalde străbate Cheile Găldiţei iar accesul în Cheile Turcului se face pe un afluent de dreapta, Pârâul Turcului.
|
|
Cheile Baltii (Cheile de la Piatra Baltii) reprezinta un sector de chei mai putin spectaculos in comparatie cu masivele Chei ale Rametului aflate in imediata apropiere.
|
|
Cheile Mănăstirii sunt situate pe Valea Mănăstirii (Geoagiu), amonte de Mănăstirea Râmeţ, fiind de multe ori confundate cu Cheile Râmeţului, situate la 4 km distanţă în amonte, pe drumul pieitruit.
|
|
Vânătarea sau Vânătările Ponorului, constituie un imens ponor care captează 3 pâraie care în timp au format Peştera Huda lui Papară. Pentru a vizita zona cel mai uşor se ajunge de la Sălciua, pe drumul spre Peştera Huda lui Papară . De aici, începem un urcuş susţinut pe cărarea marcată cu cruce albastră, care ne scoate în 40 minute pe culmea dealului.
|
|
Cheile Pravului sunt situate pe un afluent al Râmeţului, vizitarea lor fiind destul de dificilă datorită aşezării lor precum şi a morfologiei lor. Punctul de plecare spre Cheile Pravului îl constiuie satul Cheia.
|
|
Rezervaţia naturală Scărita-Belioara este accesibilă pe un afluent al Văii Arieşului, Belioara, şi constituie un punct de atracţie atât pentru iubitorii de munte cât şi pentru botanişti, datorită speciilor protejate prezente aici. Accesul se face din satul Poşaga, trecând pe la Mănăstirea Poşaga şi prin Cheile Poşăgii.
|
|
Peştera Huda lui Papară este cea mai cunoscută şi cea mai lungă peşteră din Munţii Trascău, măsurând, după ultimele cercetări, peste 5 km. Accesul se face pe drumul comunal care porneşte din centrul comunei Sălciua, pe care vom merge 6 km cu maşina, până în apropierea peşterii.
|
|
|
|
|
|