Nefiind înconjurată de păduri, credem că terminologia de „poiană” nu se prea poate aplica în cazul de faţă, în fapt categoria de folosinţă a terenului de aici fiind mixtă (livadă şi fâneaţă). De fapt, aceasta a fost preluată pentru mai toate ariile protejate cu narcise din România, pornind de la cel mai cunoscut teritoriu de acest fel, Poiana cu narcise de la Vad, din Depresiunea Făgăraşului.
În arealul Piatra Cetii – Cheile Tecşeştilor apare în foarte multe locuri. Specia are însă o mare valoare estetică iar prezenţa ei în generă arată ecosisteme bine păstrate. Poziţia geografică: rezervaţia se află în partea centrală a Munţilor Trascăului, în apropiere de Muntele Piatra Cetii, la altitudinea de 950 m, în satul Tecşeşti. Porţiunea în care se mai păstrează în prezent din abundenţă narcisele ocupă o suprafaţă foarte mică, circa 1 ha. Anul înfiinţării şi documentul de constituire: 1969, Decizia nr. 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Alba. Structura şi evoluţia componentelor naturale: În acest sector, cu toate că şi versantul către Valea Cetii este destul de puternic înclinat, versantul opus, către Valea Gălzii, are o înclinare mult mai mare, fiind pe mari porţiuni mărginit chiar de abrupturi stâncoase, ceea ce creează o asimetrie pronunţată a culmii. Hidrografia Vegetaţia Pentru campare, puteţi solicita familie Petric să vă găzduiască în casa lor sau puteţi înnopta în şură sau cu cortul. În prezent, o populaţie abundentă de narcise se mai întâlneşte doar în livada care constituie perimetrul actualei rezervaţii, unde terenul a fost îngrădit. Aici, în asociaţie cu Agrostis tenuis, alături de narcise apare din abundenţă şi o altă specie ocrotită, bulbucii de munte (Trollius europaeus), dar şi o serie de specii caracteristice pentru pajiştile montane ca Dactylis glomerata, Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, Bromum arvensis, Trifolium montanum, În ultimii ani, se constată însă o scădere a presiunii pastorale şi o uşoară tendinţă de regenerare a narciselor; dacă s-ar extinde regimul de ocrotire, s-ar putea realiza o refacere a acestei asociaţii de mare efect peisagistic. Perimetrul ocrotit, în afara prezenţei speciei Narcissus poeticus ssp. Stellaris, nu are alte aspecte interesante. Este în fapt o livadă instalată pe o pajişte de firuţă roşie şi iarba vântului, Agrostio tenuis – Festucetum rubrae puternic ruderalizată ca urmare a păşunatului ocazional şi datorită depozitării ocazionale a unor resturi menajere prin împrejurimi, fapt ce favorizează invazia speciilor antropofile. Pe viitor s-ar putea lua în considerare aici un perimetru agroturistic mai complex, exemplar pentru Apuseni, alcătuit din gospodăria tradiţională a localnicului „nea Petric” care să includă ca punct de atracţie şi acest pâlc de narcise. Ceea ce s-ar putea studia, ca un fapt curios, este elucidarea modului în care populaţia de narcise a putut supravieţui atât de bine în condiţiile unui impact antropic destul de intens (ea find inclusă total într-o gospodărie) cu efective bogate.
|
