Cheile Baltii (Cheile de la Piatra Baltii) reprezinta un sector de chei mai putin spectaculos in comparatie cu masivele Chei ale Rametului aflate in imediata apropiere.
Deşi au o diferenţă de nivel de peste 100 m, Cheile Bălţii sunt eclipsate de către apropierea de Cheile Râmeţului.

Cheile de la Piatra Bălţii

Categoria şi importanţa rezervaţiei: geologicã, reprezintã un areal putin modificat de om, cu un peisaj spectaculos, modelat în calcare.

Situaţia administrativă: comuna Râmeţ, satul Cheia.

Forma de proprietate şi modul de folosinţă a terenului: de stat, pãdure, stâncãrii neproductive, aflate în administrarea Romsilva (Ocolul Silvic) si pãsune slab productivã.

Poziţia geografică: Cheile Piatra Bãltii sunt situate în partea central-vesticã a Muntilor Trascãului (subunitatea Ciumerna-Bedeleu), pe cursul mijlociu al Vãii Geoagiului (numitã aici Pârâul Mogos); altitudine maximã 710 m, altitudine minimã 580 m.

Căi de acces: pe DJ 107 I din Aiud ce trece pe la Cabana Sloboda (modernizat încã 1 km mai sus de cabanã) si prin localitãtile Râmet, Brãdesti si Geogel pânã în satul Oncesti (nemodernizat). De aici accesul se face pe Valea Mogosului, pe drumul de care spre cãtunul Cheia.

Suprafaţa şi limitele: 5 ha rezervatia propriu-zisã si 7 ha zona tampon, în total 12 ha. Limita nordicã este trasatã în lungul drumului de care situat pe stânga vãii, la o altitudine de circa 700 m, iar cea esticã urmãreste contactul dintre stâncãria de calcar ce coboarã din cele douã culmi aflate de o parte si de alta a Vãii Mogosului si care în partea lor inferioarã au aspect de creste. Limita nordicã se aflã pe culmea ce separã Valea Pravului de valea ultimului afluent important al Mogosului înainte de confluenta cu Geogelul (circa 710 m). Limita esticã urmãreste linia stâncilor calcaroase între vegetatia forestierã si pãsune. Zona tampon o constituie o fâsie latã de 50-150 m ce înconjoarã zona strict protejatã si cuprinde în cea mai mare parte pãdurea limitrofã, arealele de pãsune si fâneatã.

Anul înfiinţării şi documentul de constituire: 1995, Hotãrârea Consiliului Judetean Alba nr.20.

Structura şi evoluţia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia este constituitã pe o bandã de calcare jurasice orientate nord-sud (formã de semilunã), înconjuratã de flis cretacic (gresii, marne, marnocalcare, argile).

Relieful este reprezentat de douã culmi situate de o parte si de alta a Pârâului Mogos, ce prezintã aspecte de creste calcaroase. Între acestea, râul si-a crestat un sector de chei cu o lungime de circa 100 m. Relieful calcaros este dominat de pereti verticali, partial surplombati, ace, tancuri, grohotisuri etc. În patul albiei sunt prezente marmite torentiale în care, în perioadele secetoase, apa râului bãlteste, de unde si denumirea datã de localnici: Piatra Bãltii.

Clima este influentatã de circulatia maselor de aer atlantice (vestice). Temperatura medie anualã oscileazã între 6-8⁰C, temperatura medie a lunii iulie între 16-18⁰C, iar cea a lunii ianuarie între-3...-4⁰C. Amplitudinea medie anualã atinge 18-20⁰C. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse între 700-800 mm.

Hidrografia. Rezervatia este traversatã de Pârâul Mogos, ce culege amunte de chei si apele Pârâului Pravului (numit pe unele hãrti Pârâul Ivãscanilor).

Solurile predominante sunt rendzinele, cu aparitia frecventã la zi a rocilor, grohotisurilor si stâncãriilor. Pe politele structurale si pe brâne s-au dezvoltat soluri humico-calcice prinse în pâsla rãdãcinilor plantelor. Pe rocile din jur sunt semnalate solurile brune acide si litosolurile.

Vegetaţia. Rezervatia se aflã în domeniu pãdurii de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu gorun (Quercus petraea).